Diagnostic: Scleroză Multiplă

Cu rezultatul de la RMN în mână şi cu teancul de analize solicitate m-am prezentat la medicul neurolog. Momente de tăcere şi stupoare în ochii medicului apoi am primit rezultatul final: scleroză multiplă. Linişte. Negru în faţa ochilor şi vorbe fără de înţeles mi-au fulgerat capul. Nu am înţeles nimic. Mi s-au tăiat picioarele şi nu am ştiut ce să fac. Am chemat un taxi şi am plecat cu lacrimi în ochi la servici. Nu aveam învoire decât pentru o oră. Am ajuns seara acasă şi s-a dezlanţuit iadul. Stăteam în faţa soţului meu şi nu ştiam ce să ne spunem. Nimic nu mai avea sens şi simţeam că totul se năruie. Am deschis calculatorul şi am făcut cea mai mare prostie posibilă, am căutat pe google ce înseamnă: scleroza multiplă. Groaznic, viaţa mea s-a schimbat într-o secundă. Aveam impresia că nu voi mai fi cababila să ies din casă şi să dau ochii cu restul lumii. De ce eu? Ce am făcut ca să merit asta? Nu am greşit cu nimic. Am primit un cadou nesolicitat şi nedorit. Au urmat aţi medici şi acelaşi răspuns: scleroză multiplă. La fel de groaznic ca prima dată când am auzit. Am avut la dispoziţie două săptămâni să mă obişnuiesc cu ideea şi să fac zilnic prostia de a căuta pe net ce va urma. Nimic bun nu se previziona. Nu voi mai putea merge niciodata în weekend câte 30 de km cu bicicleta aşa cum obişnuiam să o fac. Nu mai puteam ieşi în cluburi să dansez şi să stau câte trei zile în picioare în faţa scenei la un festival. Oamenii nu mă vor mai privi aşa cum au făcut-o până acum. Nu voi mai fi niciodată omul capabil să-şi depăşeasca propriile limite. A urmat viaţa trăită din două în două zile între injecţiile cu Betaferon. Groaznic. Psiholog luni de zile. Din nou medici pentru reconfirmare. RMN şi analize...aceeaşi situaţie...

Ok, sunt totuşi tânără şi viaţa nu trebuie să se termine aici. Resemnare. Meditaţie. Respiraţie holotropică. Yoga. Oameni dragi care au rămas totuşi aproape. Parcă începe să se lumineze afară şi eu încep să zâmbesc. M-am obişnuit cu ideea că sunt altfel decât cei din jurul meu. Încă mai pot să muncesc şi să fac lucrurile aşa cum le fac şi ceilalţi. De ce oare a trebuit să caut ne net ce înseamnă scelroza multiplă? De ce nu am aşteptat sfaturile medicului? De ce nu am cumparat cărţi de specialitate ca să văd despre ce este vorba? Nu mai contează acum...m-am resemnat. Sunt aceeaşi persoană. Mi-am construit o viaţă nouă şi atârn cu boala de gât. Nu mă las nici eu aşa cum nu se lasă nici ea. Mă doare câteodată totul. Din ochi îmi curg lacrimi şi din colţul gurii îmi răsare un zambet. Dacă tu nu te dai la fund, nu o voi face nici eu. Va trebui să ne suportăm una pe alta de acum înainte. Dacă tu te încăpăţânezi...o voi face şi eu. Nu voi ceda în faţa ta. Nu eşti altceva decât o amărâtă de boală autoimună care nu are altceva de facut decât să se agaţe de oamenii puternici care sunt puternici şi te pot înfrunta. Nu mă voi lăsa, nu acum, mai am multe de făcut şi ştiu că le pot face. Rămân pe baricade. Oameni dragi care dispar pe rând din jurul meu. Sunt laşi. Mult mai laşi decât mine. Se tem că le voi sta în cale. La dracu cu toţi! Eu sunt aici şi mă voi lupta cu tine draga mea scleroză multiplă mult timp de acum înainte. Aştept să te plictiseşti să mă mai sâcâi. Au trecut şase ani şi nu mă las. Am doar 38 de ani. Am pierdut dar am şi câştigat. Câştig în fiecare zi lupta cu tine, draga mea scleroză multiplă. Nu mă las. Mi-am schimbat viaţa suficient încât să te accept lipită de mine. Însă da. Zâmbesc şi trec peste toate cu capul sus. Nu te voi lăsa să mă dobori. Sunt aici ca să ai cu cine să te lupţi. Stai lângă mine şi las-i pe ceilalţi în pace. Nimeni nu trebuie să mai treacă prin ce am trecut eu...aşteaptă să termini ce ai de făcut cu mine şi alege-ţi apoi următoarea victimă. Sunt un om mai puternic datorită ţie şi mă întăresc în fiecare zi pe care o trăiesc în compania ta...

Realitate. Gânduri. Acceptare şi Resemnare. Nu vă lăsaţi doborâţi. Doar voi sunteţi cei care vă puteţi ajuta. Nu căutaţi pe net răspunsuri de la oameni la fel de speriaţi ca voi. Găsiţi-vă propriul răspuns. Ştiu, e greu, dar nu este imposibil. Suntem puternici cu toţii. Gândiţi pozitiv. Zâmbiţi. Viaţa merge înainte chiar daca merge altfel. Suntem datori să trecem peste toate cu capul sus. Scleroza multiplă nu mai este duşmanul meu aşa cum a fost în primul an. Este pur şi simplu parte din mine. Ea îmi dă bătăi de cap şi eu îi zâmbesc în faţă Nu mă las. Mai am multe de făcut. Nu vă lăsaţi nici voi. Viaţa merită trăită. Doar voi puteţi să vă faceţi o viaţă frumoasă. VIAŢA MERGE ÎNAINTE CHIAR DACĂ MERGE ALTFEL!!!!

(este povestea unei prietene, dar seamana uimitor cu povestea bolnavilor cu scleroza multipla)