CE BOLI poate ascunde CĂSCATUL FRECVENT

Afecţiunile pe care le trădează căscatul în exces au legătură cu slabă oxigenare a sângelui: malformaţii cardiace, boli neurologice, migrene, boli pulmonare, anemie şi carenţe de magneziu.

Exceptând stările de oboseală, căscatul este o consecinţă a proastei oxigenări a sângelui, fenomen care apare în cazul unor boli precum insuficienţa cardiacă, epilepsia, encefalita sau migrenele, dar şi când există carenţele de fier şi de magneziu.

Avem tendinţa să căscăm des şi când petrecem mult timp într-o încăpere neaerisită sau foarte aglomerată. Iată bolile posibile când căscatul devine un obicei:

1. Anemie. Este una din cele mai frecvente cauze ale căscatului excesiv. Lipsa fierului din organsim înseamnă automat scăderea hemoglobinei, principalul "cărăuş" al oxigenului în sânge.

2. Lipsă de magneziu. După anemie, aceasta este a doua cauză frecventă a căscatului. Printre simptomele lipsei de magneziu din organism se numără somnolenţa, apatia, confuzia, puterea de concentrare scăzută şi durerile de cap.

3. Boli de inimă. Poate fi vorba de malformaţii congenitale, precum defectul septal, sau de insuficienţă cardiacă. În ambele cazuri, sângele nu se oxigenează pe deplin.

"În cazul defectului septal, sângele nu circulă într-o direcţie normală, de la stânga la dreapta, ci trece printr-o gaură din dreapta în stânga, ocolind plămânul, şi ajunge în circulaţia generală neoxigenat. În cazul insuficienţei renale, sângele stagnează în membrele inferioare", explică Aurelia Constantin, medic internist la Clinica "Christian Sante" din Bucureşti.

4. Boli pulmonare. Căscatul poate fi un semn al bronşitei cronice şi a altor su­ferinţe ale plămânilor. "Este cazul fumătorilor care îşi intoxică sângele cu monoxid de carbon", adaugă medicul.

5. Boli ale sistemului nervos central. Alte afecţiuni care se manifestă şi prin căscat des sunt epilepsia, encefalita, tumorile cerebrale şi scleroza multiplă, declanşate de slaba oxigenare a creierului. Studiile au arătat că şi medicamentele pentru depresie sau Parkinson pot avea acelaşi efect.

6. Migrene. Legătura dintre căscat şi durerile de cap este clară. "Căscatul apare când creierul este hipooxigenat, iar migrena este un edem cerebral, caz în care celulele suferă de hipoxie", explică medicul internist.

7. Muşchi tensionaţi. Stările de anxietate determină o încordare inconştientă a muşchilor din zona abdomenului, toracelui, umerilor ş gâtului. Tensiunea din aceste zone se simte ca şi cum pieptul sau abdomenul sunt presate, ca în cazul unui atac de astm.

Cum se poate ţine sub control scleroza multiplă

Întrucât SM rămâne o boală incurabilă, medicii încearcă să o ţină sub control oprindu-i sau încetinindu-i evoluţia şi controlându-i simptomele. Printre medicamentele folosite pentru oprirea sau încetinirea evoluţiei bolii, precum şi pentru reducerea intensităţii puseurilor se numără cel puţin două tipuri de interferon (o proteină naturală produsă de celulele imunitare) şi un medicament numit glatiramer acetat.

De asemenea, pentru a stopa procesul inflamator şi pentru a accelera recuperarea în urma puseurilor, medicii le prescriu unor pacienţi medicamente numite corticosteroizi. Totuşi, „tratamentul de durată cu corticosteroizi nu este întotdeauna indicat, deoarece poate cauza numeroase complicaţii medicale, precum osteoporoza, ulcerul şi diabetul“, se afirmă în publicaţia medicală The Merck Manual. Mai mult, terapia cu steroizi s-ar putea să nu aibă efecte pozitive în evoluţia pe termen lung a maladiei. Prin urmare, unii medici preferă să nu trateze puseurile uşoare.*

Abordând problema dintr-o perspectivă diferită, unii cercetători vor să descopere modalităţi de a reface teaca de mielină afectată. În urma unor analize de laborator, ei au observat că anumite celule precursoare pot genera celule mature producătoare de mielină. Dacă vor găsi modalitatea de a activa acest proces, ei ar putea stimula organismul bolnavului să refacă nervii afectaţi.

Peste 50 la sută dintre bolnavii de SM mărturisesc că oboseala este una dintre problemele cel mai greu de suportat. Ea poate agrava simptomele, răsfrângându-se negativ asupra muncii sau asupra perspectivelor de angajare ale suferindului. În plus, poate duce la pierderea controlului asupra bolii. Prin urmare, mulţi bolnavi care se simt obosiţi după-amiaza au observat că le e mai bine să-şi termine munca dimineaţa, iar în a doua parte a zilei să-şi facă siesta.

Ca regulă generală de îngrijire a sănătăţii bolnavilor de SM, se bazează pe importanţa menţinerii sănătăţii, recomandând „reducerea stresului, o dietă echilibrată, evitarea unei scăderi rapide în greutate şi odihnă adecvată“. Majoritatea cercetătorilor sunt de părere că stresul poate grăbi apariţia episoadelor de recădere. Prin urmare, bolnavilor li se recomandă să depisteze factorii de stres pe care i-ar putea evita.

Mai mult decât atât, bolnavii ar trebui să ducă, pe cât posibil, o viaţă normală şi activă, fără însă a munci peste măsură, a se extenua şi a se expune unor temperaturi prea ridicate sau prea scăzute. De asemenea, ar trebui să efectueze exerciţii fizice potrivite. Exerciţiile fizice regulate (precum folosirea bicicletei medicinale, alergatul pe bandă rulantă, înotul şi exerciţiile de stretching) sunt recomandate chiar şi pentru pacienţii care se află într-o fază mai avansată a bolii, deoarece acestea menţin în formă inima şi muşchii, reduc spasticitatea şi aduc foloase chiar şi pe plan psihic“.

Căldura şi soarele agravează bolile cronice

 
  In timpul verii, pana si schimbarile minore ale temperaturii, cum ar fi cresterea acesteia cu 1° C, pot avea efecte extrem de neplacute asupra persoanelor cu boli cronice, mai ales daca acestea sunt varstnice, si pot duce chiar la deces. Exista o serie de studii care arata ca variabilitatea temperaturilor ridicate din timpul verii se asociaza cu o crestere a mortalitatii pacientilor cu boli cronice.

     Pacientii cu scleroza multipla au intoleranta la caldura 

  Scleroza multipla este o boala invalidanta, afectand sistemul nervos central. Aceasta boala lezeaza invelisul protector al fibrelor nervoase ale sistemului nervos central, cu aparitia unor intreruperi ale semnalelor nervoase. Pacientii cu scleroza multipla pot prezenta fenomene de intoleranta la caldura, cu aparitia tulburarilor de vedere (de la vedere incetosata pana la pierderea temporara a acesteia).
  Alte semne ale intolerantei la caldura sunt: stare confuzionala, pierderea cunostintei, varsaturi, crampe musculare, cresterea frecventei cardiace, polipnee (cresterea frecventei respiratorii). Trebuie monitorizate atent la aceasta categorie de pacienti. Persoanele care sufera de afectiuni renale prezinta un risc mai mare in timpul verii de a dezvolta insuficienta renala, in urma deshidratarii. De asemenea, aceasta creste riscul aparitiei calculilor renali.
In cazul bolnavilor cronici, organismul nu mai este la fel de eficient in pierderile de caldura, se supraincalzeste mult mai usor, crescand astfel riscul de producere a socului hipertermic. Implicate in aparitia complicatiilor se pare ca sunt si unele medicamente, care pot fi riscante daca sunt administrate in perioadele caniculare.

SFATURI UTILE: 

  Pentru a preveni agravarea afectiunilor cronice si aparitia altor complicatii (insolatie sau soc hipertermic) trebuie evitata iesirea in aer liber in perioada cea mai fierbinte a zilei. Se recomanda: un consum marit de lichide (daca nu exista o contraindicatie medicala), de fructe si legume; purtarea de imbracaminte lejera, palarie, ochelari de soare; folosirea cremelor cu factor de protectie ridicat.Trebuie evitat consumul de alcool si bauturi pe baza de cafeina (favorizeaza deshidratarea).In perioada verii este recomandata consultarea periodica a medicului curant. Acesta poate stabili daca este necesara o ajustare a tratamentului.
  Nu se maresc sau micsoreaza dozele de medicament fara recomandarea medicului.In caz de insolatie (cefalee, ameteli, greata, febra, ritm cardiac rapid, confuzie, delir) persoana trebuie dusa la umbra, racorita prin: ventilatii, udarea corpului si administrarea de lichide, eventual ce contin electroliti. Nu se administreaza medicamente utilizate in mod curent la combaterea febrei (paracetamol, acid acetilsalicilic etc.) deoarece pot crea probleme din cauza raspunsului organismului la insolatie. 
  Daca apar pierderi de cunostinta trebuie ceruta asistenta medicala.In caz de soc hipertermic (temperatura corporala peste 40 grade Celsius, dureri de cap violente, confuzie, lesin, convulsii, tulburari de ritm cardiac) se solicita serviciul de urgenta medicala. In asteptare, persoana trebuie dusa la umbra si udata cu apa. Reechilibrarea hidroelectrolitica, restabilirea statusului mental si a functionalitatii cardiovasculare si respiratorii se realizeaza de catre medici.
  Sa aveti la voi o sticla cu apa rece, de preferat minerala , si sa beti din ea cate putin: efectul de perfuzie.De asemenea o punga cu gheata, care se va pune pe musculature care poate deveni spastica.
In urma cu 3-4 ani, dr. de recuperare care ma trata imi recomanda o "vesta rece", create de americani, special pentru bolnavii cu scleroza multipla.

 

 

Scleroza Multipla si depresia (II)

Depresia este foarte frecventa la persoanele cu scleroza multipla.  Tulburarile psihice din SM nu sunt exceptii,  in cadrul bolii ea intalnindu-se frecvent.
Peste 75% din persoanele cu SM manifesta  simptome depresive.
• Depresia poate fi cauzata de SM.
  Atunci cand primesti vestea: „stiti, tocmai am constatat, in urma testelor, ca aveti SM”, dupa ce te trezesti la realitate (care poate dura de la cateve secunde la cateva luni – depinde de cat de repede iti dai seama cat de parsiva si nemiloasa este aceasta boala), nu poti sa spui ca starea ta de spirit ramane neschimbata.
• Depresia este, de asemenea, un efect secundar al unor medicamente folosite pentru a trata SM, cum ar fi steroizi sau interferonul.
De fapt, simptomele depresive sunt destul de severe pentru a determina un pacient cu SM sa solicite un consult de specialitate.
  Care sunt simptomele depresiei?
Toata lumea la un moment sau altul s-a simtit deprimat, trist.Uneori sentimentul de tristete devine intens, de durata, pentru perioade lungi de timp Starea aceasta împiedica o persoana sa duca o viata normala. Aceasta este depresia, o boala psihica care, daca este lasata netratata, se poate agrava, cu durata de ani de zile, si care provoaca suferinte nespuse, uneori putand duce chiar la sinucidere.
 Este important sa se recunoasca semnele de depresie, care includ:
• Tristete
• Pierderea de energie
• Sentimente de inutilitate
• Pierderea bucuriei de la lucruri care erau odata placute
• Dificultati de concentrare
• Plâns necontrolat
• Dificultate in luarea unor decizii
• Iritabilitate
• Cresterea nevoii de somn
• Insomnie
• Dureri inexplicabile in diferite parti ale corpului, in mod deosebit migrene puternice
• Dureri de stomac si probleme digestive
• Scaderea apetitului sexual
• O schimbare a apetitului care cauzeaza pierderea în greutate sau cresterea in greutate.
• Gânduri de moarte sau sinucidere

Când ar trebui sa cauti ajutor pentru depresia datorata sclerozei multiple:
  Daca aveti depresie, împreuna cu scleroza multipla,
 ar trebui sa cautati ajutor în cazul în care:
• Depresia iti afecteaza negativ viata - creeaza dificultati in relatii, probleme de munca, sau disputele de familie - si nu gasesti o solutie clara pentru aceste probleme.
• Daca ai sau stii pe cineva care are gânduri sau sentimente de sinucidere.
Unde ar trebui sa te duci pentru a obtine ajutor pentru depresie?
  Odata ce ai decis sa cauti ajutor medical, începe cu medicul de familie sau neurologul care te trateaza. Medicul te poate evalua, si se va asigura ca medicamentele pe care le iei, sau alte boli nu cauzeaza simptomele.
  Medicul iti poate prescrie un tratament, sau te va indruma catre un psiholog sau psihiatru, care poate efectua o evaluare aprofundata, astfel încât iti va fi recomandat un tratament specific, fie medicamentos, fie sedinte de psihoterapie. 
  In analiza psihologica a bolnavilor cu SM se folosesc metode de evaluare complexe, incepand de la interviu si pana la administrarea unor teste specifice.
  In cazul bolnavilor cu SM, sunt prezente in cadrul simptomatologiei deteriorari cognitive, manifestari psihice. 
 Cum este tratata depresia in cadrul sclerozei multiple?
  Mai multe medicamente antidepresive sunt disponibile, dar acestea trebuie sa fie utilizate numai sub supravegherea unui medic. 
  Medicamentele antidepresive sunt cele mai eficiente in tratarea depresiei la persoanele cu SM, atunci când sunt utilizate împreuna cu psihoterapia. Numita "terapie" pe scurt, psihoterapia implica de fapt o varietate de tehnici de tratament. În timpul psihoterapiei, persoana cu depresie discuta cu psihologul, care îl ajuta sa identifice factorii care au declansat depresia.
   Un prognostic mai favorabil poate fi dat in cazurile in care depresia apare odata cu fenomenele neurologice.
 S-a remarcat prezenta starilor depresive si a tulburarilor emotionale mai ales in perioadele de noi pusee ale bolii.
 

Scleroza Multipla si intoleranta la gluten (II)

 Dupa cum spuneam, glutenul este perceput ca un fel de “invadator”, cum ar fi o bacterie, de catre celulele sistemului imunitar din peretii intestinali.Si cum stomacul este cunoscut mai nou ca fiind al doilea creier, reactionand la inflamatii, de aici apare degenerarea peretilor intestinali, si pe termen mai lung sau mai scurt, depinde de cat de scazuta este imunitatea intregului organism, apare anemia, oboseala,deficitul de echilibru, de coordonare, vedere incetosata si, riscam de asemenea sa contactam diverse boli mult mai usor.

 Iata ca avem cateva asemanari cu scleroza multipla.

Si acum desigur, ar urma intrebarea “cu ce inlocuim painea?”

Exista cereale care nu contin gluten (de fapt, surpriza: cele mai multe nu contin gluten): ovaz, orez brun, mei, porumbul, hrisca, quinoa.Painea din faina de ovaz poate inlocui cu mare succes pe cea din grau, chiar daca este mai densa si ar trebui preparata in casa.Dar putem face clatite delicioase din faina de ovaz, si sa le consumam inloc de paine, sau ca desert.

Alte alimente care nu contin gluten: legumele, fructele, toate tipurile de alune, nuci, seminte, carnea, de preferat cea slaba (desi cu greu as introduce-o in alimentatia unui posesor de scleroza multipla, maxim somon salbatic). Sincer vorbind, pentru cei cu scleroza multipla si care vor sa incerce sa vada cum se simt dupa eliminarea glutenului timp de doua saptamani, cred ca scoaterea alimentelor din grau, ovaz si secara este sufucienta.Vedeti dar, cat de putine trebuie sa eliminam!

  

  Si daca aveti dubii, puteti sa cititi si aici: 

http://nutritie.bio/nutritie/dieta-fara-gluten-novak-djokovic/